Inteligenţa artificială (AI), un concept care până nu demult era folosit doar de amatorii de literatură şi filme SF şi de fanii jocurilor pe calculator, a ajuns în ultimii ani un subiect de controverse, pe de-o parte plasându-se cei care consideră că viitorul le aparţine oamenilor care, cu ajutorul inteligenţei artificiale vor ajunge să rezolve toate enigmele Universului asigurându-şi chiar nemurirea, iar de cealaltă parte se află cei care avertizează cu privire la pericolul „trezirii” unei superconştiinţe artificiale care ar putea ajunge să fie animată de propriile scopuri, iar proliferarea speciei umane ar putea să nu fie unul dintre aceste scopuri, se arată într-o analiză realizată de Agerpres.

Ce este Inteligența Artificială de fapt?
Inteligența artificială (AI) este o arie de informatică care pune accentul pe crearea de mașini inteligente care lucrează și reacționează ca oamenii: orice dispozitiv care își percepe mediul și efectuează acțiuni care maximizează șansa de a-și atinge cu succes obiectivele.

Încet, încet, Inteligența Artificială și-a făcut loc și în domeniu artei.
O lucrare de artă creată de un program de inteligenţă artificială a fost adjudecată la o licitaţie Christie's New York contra sumei de 432.000 de dolari. Pentru generarea imaginii, algoritmul a comparat propria lucrare cu cele din set până când nu le-a mai putut diferenţia. Portretul este prima lucrare AI (inteligenţă artificială) scoasă la vânzare la o casă importantă de licitaţii.

De asemenea, un cuplu din Massachusetts a reușit să creeze, în timpul lor liber, o inteligență artificială capabilă să identifice picturile Rembrandt originale de cele false în 90% din cazuri.
Studiul celor doi amatori, Steven Frank și Andrea Frank, este analizat acum de oamenii de știință de la IEEE Transactions on Neural Networks and Learning Systems. Inteligența artificială e bazează pe conceptul de entropie, împrumutat din termodinamică. În sistemele fizice, entropia se referă la cantitatea de tulburare dintr-un volum anume. Într-o imagine, ea vizează cantitatea de informații utile dintr-un fișier. Cuplul din Massachusetts a antrenat o rețea neurală convoluțională – un tip de rețea folosit adeseori în algoritmii de recunoaștere facială – cu ajutorul a sute de picturi ale lui Rembrandt și falsuri. Doar că ei nu au antrenat inteligența artificială cu picturi întregi (acelea ar fi durat prea mult să fie încărcate, având mai mulți GB, și ar fi fost oricum prea puține pentru a antrena cu succes orice inteligență artificială), ci cu bucățele mai mici din acestea - în total, 13.000 de bucăți. Primele rezultate sunt promițătoare, inteligența artificială reușind să diferențieze picturile originale de imitații cu o rată de succes de 90%. Soții Frank nu vor să comercializeze inteligența artificială momentan, și nici să obțină vreun brevet pentru ea, însă ceea ce au realizat ei este un alt pas în față pentru inteligența artificială.

Inteligența Artificială s-a lansat și în lumea muzicii,unde compozitorul Pierre Boulez a explorat această idee, încă din anii 1970, alături de cercetătorii de la IRCAM (Institutul de cercetare şi coordonare acustic-muzicală) pe care l-a înfiinţat el însuşi. Aiva, un start-up din Luxemburg, a lansat în 2016 „Genesis”, un prim album de muzică simfonică bazată pe învăţare profundă (deep learning).

"Avem un algoritm, pe care l-am alimentat cu muzică clasică, de Bach, Beethoven, Mozart. Începând de la aceste 20.000 de partituri, Aiva îşi va face o idee despre ceea ce înseamnă muzica, va efectua o modelare matematică a acestui stil. Şi, apoi, îi vom cere să compună opere originale cu criterii precise, durată, tonalitate, stil…" a explicat pentru AFP Arnaud Decker, directorul de marketing al companiei Aiva.

Muzicieni adevăraţi validează apoi fragmentele muzicale create de algoritmi sau le resping. Aiva a compus în acest fel anul trecut un fragment muzical pentru ziua naţională a Luxemburgului. Acea comandă a Guvernului local a fost interpretată de 150 de muzicieni şi 80 de corişti, o premieră pentru o compoziţie creată de un program de inteligenţă artificială, care nu a trecut însă fără să creeze câteva controverse în această ţară.

Cum va arata lumea peste 50 de ani?

Lumea e în continuă dezvoltare, iar tehnologia progreseaza rapid intr-un timp foarte scurt. Acum 50 de ani, internetul nu exista nici macar ca teorie in mintea cuiva, deci este foarte dificil să avem o viziune asupra tehnologiei viitoare.Cu toate acestea, unele lucruri le putem ghici deoarece le vedem de acum începuturile, iar implementarea lor va fi de durată.

Un domeniu pe care-l văd crescând și rămânând alături de noi este cel al asistenților digitali, al comenzilor vocale și al sistemelor interconectate de tip smart home, smart car, smart. health și cam orice altceva. În viitor totul va fi probabil bine interconectat, iar AI-uri ne vor intui foarte bine comportamentul.

Un program deștept va detecta că mă apropii de zona casei și va aprinde automat lumina de la intrare și va porni aerul condiționat. Nici nu trebuie să-i setez eu temperatura pe care o vreau, va învăța singur asta pe baza comportamentului anterior. Voi putea comanda totul prin voce, iar microfoane capabile îmi vor recunoaște dorințele fără să trebuiască să ridic vocea. Mașina va vedea că mă îndrept spre restaurantul X și softul ei va accesa softul restaurantului pentru a rezerva o masă entru mine; va detecta trei persoane în mașină și va vedea în lista mea de prieteni că alți trei au aceeași destinație, așa că va cere direct o masă de minim 6 persoane. Toate acestea sunt teoretic posibile și acum, dar practic costă mult și încă nu sunt bine standardizate pentru interconectivitate fără limite. Chestia asta va dura, de fapt, mulți ani, fiind vorba de dezvoltări pe verticală, cât și pe orizontală, a unor astfel de sisteme.